Pe 3 septembrie 2024, imediat după organizarea celei de-a doua ediții a Nopții Muzeelor la Sate, am primit un email din partea proprietarilor Muzeului Învățătorului din Băița. Era un răspuns așteptat la solicitarea noastră adresată tuturor participanților de a ne împărtăși din nevoile și din problemele cărora trebuie să le facă față în activitățile curente de întreținere și de valorificare a colecțiilor pe care le îngrijesc cu atâta pasiune și sacrificii.

Printre multe aspecte semnalate, echipa ne spunea așa: „Muzeul Învățătorului din Băița, nr. 141 (jud. Bihor), a luat ființă în anul 2021, la inițiativa Asociației „înv. Bortoș Costea Maria”. Muzeul funcționează în clădirea vechii Școli Primare din Băița, imobil ridicat în anul 1890. Acesta este administrat de familia fostei învățătoare Maria Bortoș Costea, fiind mai degrabă vorba de un spațiu de expunere, decât de un muzeu propriu-zis conform definiției … muzeului, fără a avea personalitate juridică. În schimb, patrimoniul deținut de familia Bortoș este unul foarte valoros: de la uniformă școlară, tăbliță de scris veche de peste 100 de ani, tablă școlară, bănci, clopoțel, instrumente de scris, manuale școlare, alfabetar, socotitoare, ierbare, planșe școlare, jocuri etc. Tocmai acest aspect ne ridică și nouă câteva semne de îngrijorare, modul în care pot fi conservate aceste bunuri. Asociația este formată din membri fără pregătire în domeniul muzeal, de aceea ne este foarte greu să gestionăm o astfel de activitate. În vederea îmbunătățirii activității de la Băița, poate ați putea să ne acordați sprijin de specialitate în ce privește conservarea, restaurarea și valorificarea colecției pe care o deținem”.

Am luat în serios această rugăminte și am decis să-i dăm curs. Mai mult, am documentat puțin activitatea asociației și ne-am convins că unul dintre cele 5 ecosisteme muzeale rurale vii pe care intenționam să le înființăm ar trebui să fie chiar aici, pe Valea Crișului, în acest decupaj geografic unde să intervenim pe viitor cu multe inițiative specifice mărcii noastre culturale. Profesionalismul asociației a fost o garanție că aici putem construi o alianță strategică de creștere în interesul valorificării patrimoniului cultural al acestui areal.

Așa a apărut una dintre inițiativele de proiect care s-a concretizat printr-un proces creativ experimental și foarte plăcut de re-conceptualizare, planificare și producție expozițională care să schimbe imaginea muzeului. Ideal ar fi ca pe zona de conservare și de restaurare să existe pe viitor o colaborare cu Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, cea care deține resursa umană specializată. Noi ne-am ocupat de valorificarea colecției, prin contribuția Valentinei Bâcu și a Iuliei Iordan, curatorii de gardă. Așa au apărut în muzeu Sala Media, Camera Învățătorului, sala Grădiniță și Sala Școala. Muzica a învăluit spațiile, s-a făcut jocuri de rol, s-au construit mese inetractive și a apărut o zonă de lectură. Muzeul s-a animat și s-a transformat. Muzica a învăluit spațiile, s-au făcut jocuri de rol, s-au construit mese interactive și a apărut o zonă de lectură. Muzeul s-a animat și s-a transformat.

Iulia Iordan, curator

„În cadrul vizitei de documentare ne-a fost greu să ne concentrăm doar asupra patrimoniului muzeal, având în vedere poveștile extraordinare ale micii localități în care se află acesta. Prin urmare, discursul curatorial a migrat natural către integrarea comunității și a istoriei sale complicate. Despre rezultatul final vom povesti la finalul lui septembrie, când urmează să ducem un pic din spiritul educației muzeale în stil Da’DeCe într-unul dintre cele mai speciale locuri ale Bihorului”.

Primăria s-a implicat cu reparații punctuale și cu semnalizarea locului. Astfel, localitatea Băița a devenit oficial stație a Nopții Muzeelor la Sate